Menopauza aduce multe schimbări, iar unele dintre ele afectează direct sănătatea ginecologică. Printre preocupările frecvente se numără fibromul uterin, o tumoră benignă diagnosticată la multe femei, inclusiv în perioada de după oprirea menstruației. Chiar dacă apariția sau descoperirea unui fibrom poate crea neliniște, informarea corectă și acțiunea promptă ajută la gestionarea fiecărei situații. În acest articol vei afla cum recunoști semnele unui fibrom uterin la menopauză, ce pași să urmezi pentru diagnostic și care sunt opțiunile de tratament, inclusiv recomandări utile pentru monitorizare și prevenție.
Fibromul uterin se dezvoltă din celulele musculare ale uterului și are caracter benign. Medicul folosește termenii intramural, submucos, subseros sau pedunculat pentru a descrie localizarea fibromului. De exemplu, un fibrom submucos crește spre interiorul cavității uterine și, uneori, produce sângerări între menstruații sau după instalarea menopauzei. În schimb, un fibrom subseros apasă pe vezică și determină urinat frecvent.
Dimensiunile diferă: unele fibroame măsoară câțiva milimetri și rămân mici, în timp ce altele pot atinge câțiva centimetri și devin depistate la ecografie de rutină. Foarte frecvent, aceeași femeie poate avea fibroame de tipuri și dimensiuni diferite, fiecare cu simptomele sale sau chiar fără simptome.
Odată cu menopauza, producția de estrogen și progesteron scade vizibil. Acest lucru duce, de obicei, la o micșorare a fibromului, însă uneori lucrurile evoluează diferit. Există situații în care pubertatea fibromului persistă sau chiar debutează după instalarea menopauzei. Un exemplu întâlnit: o femeie care nu a avut niciun simptom în timpul anilor fertili observă sângerări vaginale la câteva luni după oprirea menstruației, iar investigațiile descoperă un fibrom de dimensiuni medii.
Creșterea bruscă a unui fibrom la menopauză sau apariția unuia nou necesită investigații suplimentare pentru că se impune excluderea unui posibil cancer uterin.
De multe ori, fibromul uterin nu dă niciun semn, însă unele simptome ajută la depistare. Iată ce să urmărești:
Dacă sângerările revin în mod repetat, anemia și oboseala se instalează treptat, iar calitatea vieții scade. Consultul medical nu trebuie amânat în aceste situații.
Identificarea corectă a fibromului uterin presupune câteva etape clare:
Orice etapă de diagnosticare implică discuția deschisă cu medicul și evitarea autodiagnosticării.
Tratamentul se stabilește în funcție de simptome, vârstă, mărimea fibromului și alte afecțiuni asociate. Iată ce soluții poți discuta cu medicul:
Recomand să nu recurgi la tratamente fără un protocol medical. Cere mereu părerea specialistului și discută deschis eventualele reacții adverse sau riscuri. Nu utiliza remedii și suplimente fără acordul medicului.
Chiar dacă nu există metode care să prevină complet apariția fibromului, un stil de viață sănătos ajută la menținerea echilibrului hormonal. Adoptă alimentație echilibrată, menține o greutate optimă, implică-te regulat în activități fizice ușoare și efectuează controale ginecologice periodice.
Rămâi atentă la orice simptom neobișnuit, precum sângerări vaginale apărute după oprirea menstruației sau dureri pelvine care nu cedează. Programează vizite la specialist dacă observi modificări.
Nu te baza doar pe informații de pe internet. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Dialogul regulat cu medicul, evaluările periodice și adoptarea unei rutine sănătoase pentru stilul de viață ajută la monitorizarea stării de sănătate și la prevenirea complicațiilor.
